BISERICA PAROHIALA COSTESTI, cu hramul ADORMIREA MAICII DOMNULUI, este construita de o echipa de mesteri sarbi, avand un pridvor deschis, sprijinit pe patru stalpi de piatra, doi dintre ei fiind angajati in zidul de la vest al edificiului.
Stalpii, sustin arcuri in plin cintru. Fatadele Bisericii Parohiale Costesti sunt decorate, la exterior, cu doua registre.
Soclul monumentului este finisat prin placare, executat cu rafinament artistic, din gresie fasonata poligonal. Un brau format dintr-un tor, ce inconjoara biserica, delimiteaza soclul de primul registru. In al doilea registru, sunt amplasate ferestrele, avand ancadramente din piatra sculptata, ce alterneaza cu firidele oarbe si cu panourile mari, dreptunghiulare, terminate la partea superioara cu arcusoare cu aspect de denticuli.
Ancadramentele ferestrelor, practicate in panouri mari, dreptunghiulare, terminate, la partea superioara, cu arcusoare cu aspect de denticuli, sunt prevazute cu un pervaz larg profilat in afara, format dintr-un ciubuc de sectiune dreptunghiulara, dand impresia unei simplitati si puritati clasice. Ferestrele se termina, la partea superioara, cu un arc in plin cintru.
Un brau ce inconjoara biserica, format din doua ciubuce de sectiune dreptunghiulara, un profil plan si un tor semicilindric, de forma unei franghii rasucite pe alocuri, separa primul registru de cel de-al doilea, care se termina, numai la pridvor, cu binecunoscutele arcusoare cu aspect de denticuli.
In registrul al doilea , sunt practicate firide oarbe, simple, dreptunghiulare, fara nimic spectaculos in ele, probabil de inspiratie orientala.
Urmeaza cornisa, formata dintr-un ciubuc subtire, de sectiune dreptunghiulara, un tor, un profil drept si un ciubuc lat, de sectiune dreptunghiulara, fiecare iesind mai in afara decat cel de dedesubtul sau.
Antablamentul este simplu, fara sculpturi, imbracat de capriorii ce sustin acoperisul.
Fatada pridvorului este elementul de atractie al cladirii. Ea este impartita in doua registre. In primul registru apar, pictati, la N, Sfantul Apostol Pavel, iar la S Sfantul Apostol Petru, in mari firide dreptunghiulare, terminate, la partea superioara, cu cate doua arce in plin cintru, legate printr-un denticul.
In registrul al doilea, sunt zugravite cinci icoane. In centru, deasupra arcului in plin cintru care leaga cei doi stalpi din fata ai pridvorului, este zugravita icoana hramului: ADORMIREA MAICII DOMNULUI.:Aceasta icoana este flancata de cele doua firide in care sunt redati ingerii protectori.
Deasupra icoanei Sfantului Apostol Pavel este firida unde a fost zugravit Sfantul Arhanghel Mihail, avand simetric dispusa firida cu icoana Arhanghelului Gavriil, care este pictat deasupra firidei cu icoana Sfantului Apostol Petru.
Usa de acces in biserica este sculptata in stil brancovenesc, in lemn, de mesterul local Dumitru P. Dumitrescu, in anul 1937, cu sprijinul financiar al preotului de atunci, Ioan Angelescu. Ea se termina la partea superioara cu un arc in plin cintru:
Doua chenare pe margini, cu un ornament in forma de spirala, inchid o serie de sase panouri.
Legatura intre canate o face un pilastru, sculptat si el in linii curbe si frante.
Spirala este compusa dintr-o serie de zale ce se leaga unele de altele, prin inele sau bratari, lasand ca spatiile goale sa fie intregite prin flori si frunze stilizate.
Acelasi ornament impodobeste benzile ce despart panourile cu forma dreptunghiulara, asezate vertical, incadrate de cate o rama sculptata, formata de o dantelarie de linii curbe si frante, ce se intretaie intre ele in chip elegant.
Panourile usii sunt sculptate in acelasi mod ca si chenarele ce le marginesc: multe spirale compuse dintr-o serie de zale ce se leaga unele de altele prin inele sau bratari, spatiile goale dintre ele fiind intregite prin flori si frunze stilizate.
Partile laterale ale cadrului, usorii de piatra, incearca a ne infatisa linia serpuita, mladios si simetric, in dreapta si in stanga, a unui lujer de planta, din care se desprind frunze de acant.
In partea de deasupra arcului in plin cintru al usii, chenarul de piatra respecta acelasi ornament, imbogatindu-se, insa, si cu flori simple, deschise, ca niste rozete.
Usorii de piatra sunt incadrati, la randu-le, de panouri zugravite in motiv vegetal, ce-si revarsa, de o parte si de alta, ramurile infrunzite, presarate cu flori mari, imbobocite, dar si cu lungi spirale compuse din multe serii de zale, spatiile goale ale unora fiind intregite prin frunze stilizate, altele prin vrejuri inlantuite, ceea ce sugereaza ideea de vitalitate, de crestere organica, pe care trebuie sa o inspire o adevarata opera de arta, ca orice manifestare a vietii.
Acest belsug de podoabe este minunat distribuit si motivele se succed in mod firesc, alternand fara confuzie, deoarece repetarea lor este facuta limpede si armonic, cu un deosebit simt al echilibrului si al justei proportii. Decoratiunea apare astfel variata si interesanta, multumita admirabilei repartitii a desenului, multumita limpezimii cu care se prezinta celor ce o admira.
Arcele formate de stalpii care alcatuiesc pridvorul si sustin calota sferica deasupra careia se inalta turla ce serveste si de clopotnita, sunt zugravite in nuanta de albastru (albastru ceruleum), aducand aminte de cerul instelat.
Pe pandantivii formati la imbinarea celor patru arce, sunt pictati ingeri, in nuante de ocru si ocru + alb.
Pe arcul de deasupra treptelor de intrare, este pictat ochiul Atotvazator si pururi veghetor al Puternicului Dumnezeu – Tata, in nuante de galben crom, galben citron + alb si galben citron + verde.
Sub arcele din stanga si din dreapta pridvorului, sunt montate alte arce, ce sunt impodobite cu decoratiuni zugravite, avand ca motiv central cate o floare mare, stilizata, din care pornesc, in sus si in jos, vrejuri infrunzite, ce se mladiaza, incovoindu-se ritmic si formand, astfel, zalele unei noi spirale. Ele par evolutia fireasca a vegetatiei, intarind si mai mult impresia unui ansamblu organic, in care viata pulseaza cu vigoare.
Marginile arcelor din pridvor, pe interior, sunt zugravite in nuante de rosu + sienna naturala, verde oliv-inchis, verde oliv-deschis.
Pe calota este pictat Dumnezeu-Tatal, in Ceruri, in nuante de galben citron + verde, ocru auriu, ocru + sienna, gri deschis, alb.
Pe arcul de deasupra usii de acces in biserica, este zugravit Duhul Sfant.
Deasupra usii de acces in biserica, se afla pisania bisericii, ce suna asa: "Aceasta dumnezeiasca biserica s-a realizat cu osardia si jertfa tuturor enoriasilor acestei parohii, precum si cu bunavointa altor cucernici crestini, avand concursul autoritatilor superioare si al institutiilor economice si administrative din Comuna. S-a pus temelia ei in anul 1913, luna septembrie, de catre PreaSfintitul Episcop Eparhior Ghenadie Grigorescu, paroh fiind preotul Nicolae Sacerdoteanu si initiatori C. Angelescu cu Balintecu si H. Huidu, iar in anul 1937 s-a sfintit de catre PreaSfintitul Episcop Vartolomeu al Eparhiei Ramnicului si Noului Severin, in ziua de 15 august, paroh fiind preotul Ioan Angelescu, epitrop Severian Constantinescu, Ioachim Popescu si Anton Stoicanescu. Constructor: Simon Carstan. Pictori Stefan-Emil Pantel si Constantin Iliescu, din Ramnicu-Valcea. Casier: Chiriac A. Stoican.
In anul 1981, s-a executat restaurarea picturii murale, sub pastorirea PreaSfintitului Episcop Iosif al Eparhiei Ramnicului si Argesului, paroh fiind preotul Ion Marin”.
La data de 22.11.1981, dupa terminarea, s-a resfintit de catre Sfintitul Gherasim.
In continuare, pisania glasuieste asa:
"Pictorul principal restaurator: Ion Neagoe”. El a fost ajutat de pictorita Gabi Stoian, fiica a satului.
Placa pe care a fost scrisa pisania bisericii, "s-a executat cu cheltuiala domnului Cracana Alexandru – consilier si epitrop al parohiei in aceasta perioada”.
In anul 1979, intregul edificiu s-a acoperit cu tabla, prin grija preotului paroh de atunci, Constantin T. Constantinescu.
Din 1986, Biserica Parohiala Costesti dispune de incalzire centrala.
De ce a durat atata timp pana la finalizarea constructiei? Datorita razboaielor, dar si a greutatii pe care o intampinau constructorii in ceea ce priveste procurarea materialelor. Astfel, etapele constructiei au fost urmatoarele:
- intre 1913 si 1918, sub preotul Nicolae Sacerdoteanu, cand s-a ridicat soclul si zidaria pana la ferestre;
- intre 1918 si 1937, sub preotul Ioan Angelescu, s-a ridicat restul cladirii, pictandu-se si in interior.
De proportiile unei adevarate catedrale, constructia, in plan treflat, are dimensiunile urmatoare: 35 m. lungime si 14 m. latime; are patru turle, dispuse sub forma de cruce, una, mare, patrata, pe pridvor, doua, mai mici, pe pronaos si una, mare, pe naos.
Turla de pe pridvor, patrata, este impartita in doua registre, printr-un brau format dintr-un tor si un profil plan, peste care se inalta baza stalpilor, legati prin arce in plin cintru.
In primul registru are cate trei ferestre pe fiecare din cele patru laturi ale sale, terminate printr-un arc in plin cintru. Numai la fatada, fereastra din mijloc are un ancadrament de piatra sculptata, ca si ferestrele din registrul al doilea, de la exterior, al bisericii.
Registrul al doilea al acestei turle are, pe fiecare din cele patru laturi, cate trei locasuri pentru ferestre, formate de 12 stalpi de piatra cu capitele realizate in stil doric, stalpi legati prin arce in plin cintru.
Cornisa turlei este formata dintr-o succesiune de arcusoare cu aspect de denticuli, deasupra carora este dispus un brau format dintr-un profil plan si un ciubuc, dispus semicircular, de forma unei franghii rasucite.
Urmeaza antablamentul, simplu, fara sculpturi, imbracat de capriori.
Cele doua turle de pe pronaos, de dimensiuni mai reduse, poligonale, au ferestrele dispuse in panouri retrase (arcaturi suprapuse), ce se termina, la partea superioara, cu arcusoare cu aspect de denticuli. Aceste turle se inalta pe baze patrate. Cornisele turlelor sunt sculptate in piatra, sculptura ce aminteste de o adevarata dantelarie.
Turla de pe naos, octogonala, de dimensiuni mari, se ridica pe un tambur, octogonal si el. Ea are ferestrele dispuse in panouri retrase succesiv catre interior, panouri ce se termina, la partea superioara, prin arce in plin cintru.
Cornisa acestei turle este formata din arcusoare cu aspect de denticuli, un profil plan si un ciubuc dispus semicircular, sub forma unei franghii rasucite.
Biserica are doua abside laterale (una la N. una la S.) si una la Sfantul Altar, de forma circulara.
In partea de S-E a Sfantului Altar, este decupata o usa da in curtea bisericii. Accesul se face prin urcarea catorva trepte de piatra.
In fata bisericii, la intrarea principala, in partea dinspre S-V, se vede o cruce, cunoscuta sub numele de "CRUCEA DE SUDOS”, a carei inscriptie a fost descifrata si transcrisa de istoricul Aurelian Sacerdoteanu, care suna asa:
"In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.
Ridicatu-s-a aceasta cinstita si de viata facatoare cruce intru lauda Sfantului Nicolae, de robul lui Dumnezeu Antonie Arhimandritul, proegumenul Bistritii, in zilele prea luiminatului Domn Io Constantin Nicolae – Voievod. Octombrie, 30 ziu, va leat 7263 (=1756).
Pomeni gospodi: Antonie Arhimandrit, Ilarion Arhimandrit, Ioanichie ierodiacon, Magdalina monahia, Dumitra, Oprea, Ionu, Nicolae, Stana, Nicolae ieromonah, Sava ieromonahul, Matei preotul, Neaga preoteasa, Constantin, Gligorie preotul, Ion, Gheorghie preotul, Toma, Stanca, Ioanichie monah, Parvul, Maria, Mihul ierodiaconul, Pelaghiia, Ilarion monahul”.
(Micromonografie realizata de profesor de limba si literatura romana NICOLETA Enculescu, nepoata a Comunei)
